Toponimia Comunei Posești regăsită în Marele dicționar geografic al României din 1898

• Ascunsă (Poiana-), poiană, comuna Tîrlești, plasa Teleajenul, jud. Prahova
• Barlanul, izvor și localitate, în județul Prahova, comuna Posești, pl. Teleajenul.
• Bărăcea, pîrîu, udă com. Posești, se varsă în pîrîul Zeletinul și împreună cu acesta, în rîul Bîsca.
• Bătrîneanca (Stîmnicul-), pîrîiaș, care începe din județul Prahova. Udă com. Bătrîni, pl. Teleajenul, de unde izvorîște (și anume din muntele Vîrful-lui-Țigan). Curge spre S.; trece pe la E. de com. Posești, și inträ în jud. Buzau pe la Malul-PietreI și muntele Carafte. Primește pe stînga gîrla Chiojdul, și izvoarele Valea-Anii si Rotarea. Se varsă în rîul Bîsca-Chiojdului în com. Cătina. Pe această gîrlă sunt 4 mori pentru măcinat.
• Binelui (Plaiul-), plaiu, la S. de com. Tîrlești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, pe care se află pädure și locuri de pășune.
• Bodești, sat; face parte din comuna rurală. Posești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Are o populațiune de 542 loc., 281 bărbați și 261 femei. Aci e o biserică, cu hramul Sf. Gheorghe.
• Borșari, coastă, comuna Tîrlești, plaiul Teleajenul, județul Prahova.
• Călineasca, pisc, spre S. de com Posești, plasa Teleajenul, jud. Prahova. Desparte com. Posești de comuna Tîrlești și căt. Gogeasca. Acest pisc servește de pășune vitelor.
• Călinești (Vîrful-), munte, situat în com. Tîrlești, pl. Teleajenul, jud. Prahova, acoperit parte cu pădure, parte cu fîneață.
• Cărbunari (La-), poiană, com. Tîrlești, plasa Teleajenul, jud. Prahova
• Cărbunești, moșie, pe care s-au împroprietarit la 1864 parte din locuitorii comunei Tîrlești, pl. Teleajenul, jud. Prahova.
• Cărpinișul, numire, ce se mai dă plaiului Nucșoara, din com. Rîncezi, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
• Corbului (Valea-), vale, com. Tîrlești, pl. Teleajenul, jud. Prahova.
• Cremenișul, munte, ce se ridică pe malul gîrlei Zeletinul, com. Posești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, pe care sunt pășuni de vite.
• Cremenișul, pisc, spre N-E. de com. Posești, plasa Teleajenul, jud. Prahova, pe care sunt pășuni de vite.
• Croitorari, coastă, jud. Prahova, com. Tîrlești, pl. Teleajenul.
• Dulbanulul (Plaiul-), plaiu, la S. de com. Tîrlești, jud. Prahova, pl. Teleajenul, pe care se află pădure și locuri de pășune.
• Feliga, plaiu, la S. de com. Tîrlești, plaiul Teleajen, jud. Prahova, pe care se află pădure și locuri de pășune.
• Fîntîna, vale, jud. Prahova, plaiul Teleajenul, com. Tîrlești.
• Floreasca, moșie, pe care s-au împroprietărit la 1864 o parte din locuitorii comunei Tîrlești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
• Gogeasca, sat, face parte din com. rur. Tîrlești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Are o populațiune de 400 locuitori (190 bărbați, 210 femei).
• Gogeasca, gîrlă, izvorește din raionul com. Posești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, curge în zig-zag, și curge spre E. în com. Cărbunești.
• Homorîceanul, moșie, pe care s-au împroprietărit la 1864 o parte din locuitorii com. Tîrlești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
• Hoților (Plaiul), plaiu, la S. de com. Tîrlești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, pe care se află pădure și locuri de pășune.
• Nucșoara, numire ce se mai dă comunei Rîncezi, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
• Nucșoara, sat, facînd parte din com. rur. Rîncezi, pl. Teleajenul, jud. Prahova, cu o populație de 803 locuitori. Are două biserici, una fondatä în anul 1840, cu inscripția următoare:

Biserică sunt eu sfințită, pentru slava lui Dumnezeu zidită.

Alexandru Ghica, domnia; Chesarie, Episcopia.

Prin osîrdia Nucșorenilor și a Egumenului Motrenilor, arhimandritului Eufrosin Poteca, născut în satul acesta, în veci să fie pomeniți.

A doua biserică s-a zidit la anul 1875, avînd de ctitori pe Gheorghe Salaoru și soția sa Rada, Nicolae Ionescu cu soția sa Rada, si alți locuitori din comună.

• Nucșoara, sau Cărpinișul, plaiu, se întinde de la N. spre S., prin centrul com. Rîncezi, plaiul Teleajenul, jud. Prahova; separă căt. Nucșoara de căt. Rîncezi; e plantat cu pomi roditori: meri, pruni, nuci, cireși etc.
• Nucșoara, gîrlă, izvorește din com. Rîncezi, pl. Teleajenul, jud. Prahova; curge de la N. E. spre S.-V., și, la locul numit Gura-Rîncezi, se unește cu pîrîul Rîncezi; se varsă în rîul Ogretinul, com. Ogretinul.
• Piatra, movilă, în partea de N. a com. Posești, pl. Teleajenul, jud. Prahova, și în mijlocul poenei Zeletinul; se spune că ar fi fost ridicată de tătari.
• Pietrele-Infierate, pădure a statului, în întindere de 125 hect., pendinte de com. Rîncezi, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, care, împreună cu trupul Plopișul (125 hect.), formează pădurea Rîncezi.
• Plopișul, pădure a statului, în întindere de 125 hect., pendinte de com. Rîncezi, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, care, împreună cu trupul Pietrele-Infierate (125 hect.), formează pădurea Rîncezi.
• Plopul, pîrîu, udă com. Posești, pl. Teleajenul, jud. Prahova, și se varsă în gîrla Zeletinul, cu care împreună se varsă în rîul Bîsca.
• Posești, com. rur., jud. Prahova, plaiul Teleajenul, situată pe ambele maluri ale gîrlei Zeletinul, la 43 kil. de capitala județului și la 15 kil. de reședința plășei.

Mai înainte de venirea tătarilor, com. Posești se afla situată mai spre N., în mijlocul cîmpiei Zeletinul, cu numele de ,,Siliștea”. Cu venirea tătarilor, locuitorii s-au împrăștiat, apoi, revenind, s-au stabilit pe locul unde e azi com. Posești, aducînd aici și biserica ce construiseră din lemn.

Se compune din 3 cătune: Posești, Bodești și Valea-Plopului.

Are o populație de 2030 suflete, din care 337 contribuabili, locuind în 493 case; 4 biserici, două în Posești, una cu hramul ,,Adormirea” și cealaltă cu hramul ,,Sf. Voevozi”, a treia în Bodești, cu hramul ,,Sf. Gheorghe” și a patra în Valea Plopului, cu hramul ,,Sf. Voevozi”, deservite de 4 preoți; o școală mixtă, care a fost frecventată în 1899-900 de 112 copii; 2 mori de apă. Școală există aici de la 1836.

Locuitorii, pe lîngă agricultură, se mai ocupă cu: dogăria, rotăria, tîmplăria, zidăria, dulgheria și cizmăria.

Parte din locuitori sunt moșneni; 178 s-au împroprietărit la 1864, pe moșia moșnenilor, din care li s-au dat 284 hect. Ei posedă: 40 cai, 30 iepe, 843 boi și vaci, 200 viței, 340 porci, 50 capre, 1500 oi, 161 stupi.

Suprafața comunei, cu izlaz, fînețe, locuri arabile și pădure, este de 2350 hect.

În raionul comunei sunt două izvoare de apă minerală. Unul, ce curge în mare abondență, izvorînd din muntele Topilea, conține pucioasă; cel-l’alt, care conține sare, izvorăște din munțișorul Vermănarea. Ambele sunt în centrul comunei.

Aci se fabrică anual pînă la 2500 decal. țuică.

Comerciul se exercită în com. de 8 cîrciumari.

Veniturile și cheltuielile comunei se ridică la 2785,98 lei.

E brăzdată prin centru de munțișorii: Merdeala, Topilea și Vîrful-Mierlei, și spre N.-E., de Vermănarea, Cremenișul și Priporul, unde se află ridicat un punct geodezic. În partea de N. a comunei, în mijlocul Poienei Zeletinului, este o movilă numită Piatra, făcută – spun bătrînii – de Tătari.

E udată de gîrlele: Zeletinul, Stupinei, Valea-Plopului, Valea Măneștilor și Bărăciei, care toate se varsă în gîrla Zeletinul.

Șoseaua județeană Văleni-Posești străbate comuna în lung, înlesnind transportul spre com. Tîrlești și întreg plaiul Buzăului, al județului Buzăului.

Piscuri sunt: Cremenișul, spre N.-E. și Călineasca spre S., ce desparte com. Posești de com. Tîrlești și căt. Gogeasca. Pe acești munțișori și piscuri sunt pășuni de vite.

• Posești, sat, făcînd parte din com. rur. Posești, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Aci e reședința comunei.
• Predvalea, plaiu, la S. de com. Tîrlești, plasa Teleajenul, jud. Prahova, pe care se află pădure și locuri de pășune.
• Priporul, munte, pe malul gîrlei Zeletinul, com. Posești, pl. Teleajenul, jud. Prahova, unde se află ridicat un punct trigonometric de întîiul ordin.
• Rîncezi, com. rur., jud. Prahova, plaiul Teleajenul, situată la poalele muntelui Posada, plaiul Nucșoara și Rîncezi, și pe văile Nucșoara și Rîncezi, la 43 kil, de capitala județului, și la 12 kil. de Văleni, reședința plaiului.

Se compune din 2 cătune: Rîncezi și Nucșoara, cu o populație de 1760 locuitori, locuind în 375 case.

Are 3 biserici, una în Rîncezi, cu hramul Sf. Dumitru și Sf. Niculae, rezidită la 1890 cu ajutorul locuitorilor; două în căt. Nucșoara, din care una fondată în 1840, cu inscripția următoare:

Biserică sunt eu sfințită, Pentru slava luI Dumnezeu zidită.

Alexandru Ghica, domnia; Chesarie, Episcopia.

Prin osîrdia Nucșorenilor și a Egumenului Motrenilor, arhimandritului Eufrosin Poteca, născut în satul acesta, în veci să fie pomeniți.             

Iar cea-l’altă fondată în 1895 din osîrdia și cheltuiala d-lor Gheorghe Salaoru, cu soția sa Rada și Nicolae Ionescu cu soția sa Rada și alți locuitori. Sunt deservite de doi preoți.

A patra parte din locuitori sunt moșneni, iar restul, clăcași.

S’au împroprietărit la 1864, pe 410 hect., 120 locuitori, pe moșia moșnenilor și a statului.

Ei posedă: 88 cai și iepe, 375 boi, 75 capre, 1500 oi și 128 porci.

Școala datează în com. de la 1880 și e frecventată (1899- 1900) de 52 băeți și 18 fete.

Suprafața comunei, împreună cu locurile cultivabile, izlaz și pădure, este aproximativ de 950 hect.

Comerciul se exercită în comună de 5 cîrciumari.

Budgetul com. e la venituri de 7986,98 lei, și la cheltueli, de 4505,32 lei.

Șoseaua județeană Văleni-Posești, o pune in comunicație cu com. Posești, spre E. și cu Ogretinul, spre V. Din partea de E. a com. începe o șosea vecinală la com. Star-Chiojdul și Bătrîni.

E brăzdată, în partea de N.-V. a cătunului Rîncezi, de muntele Leurdeanul cu plaiul Stănila; în partea de N., se află muntele Posada cu ramurile Zamora și vîrful Chiciura; în partea de S. a comunei este muntele Mierla; iar prin centru, plaiul Nucșoara, numit și Cărpenișul, care se întinde de la N. spre S. prin mijlocul comunei, pe care o desparte la E. de căt. Nucșoara și la V. de Rîncezi și care este plantat în cea mai mare parte cu livezi de pruni, meri, nuci, cireși, etc. Munții Vîrful-Mierlei, Leurdeanul, Posada, cu ramurile sale: Zamora și Chiciura, sunt acoperiți cu mici tufișuri de pădure și servesc, în timpul verei, pentru pășunarea vitelor.

E udată de pîraiele Nucșoara și Rîncezi, care se împreună la locul numit Gura-Rîncezilor și intră în com. Ogretinul.

Se mărginește la N. cu munții Posada și Leurdeanul, la E. cu moșia Zeletinul și com. Star-Chiojdul, la S. cu com. Posești și munții Vîrful-Mierlei și la V. cu com. Ogretinul.

• Rîncezi, sat, facînd parte din com. rur. cu același nume, pl. Teleajenul, jud. Prahova.
• Rîncezi, moșie și pădure ale statului, jud. Prahova, pl. Teleajenul, com. Rîncezi, pendinte de mănăstirea Cotroceni. Moșia pe periodul 1886-1896 s’a arendat cu 3100 lei anual. Pădurea are 250 hect. și e formată din trupurile Plopișul (125 hect.) și Pietrele-Înfierate (125 hect.).
• Rîncezi, gîrlă, jud. Prahova, izvorăște din muntele Leurdeanul, de la poalele pădurei Purcărețul, curge de la N. la S. prin com. Rîncezi, pl. Teleajenul, și, la locul numit Gura-Rîncezilor, se unește cu pîrîul Nucșoara, cu care se varsă în gîrla Ogretinul.
• Rogojanca și Valea-Nucetului, trupuri de moșii ale statului, jud. Prahova, pl. Teleajenul, com. Rîncezi, pendinți de biserica Sf. Ion din București.
• Tîrlești, com. rur., plaiul Teleajen, jud. Prahova, situată pe văile Zeletinul și Gogeasca, la 48 kil. de capitala județului  și la 20 kil. de reședința plaiului.

Se mărginește la E. cu jud. Buzău, iar la S., V. și N., cu moșiile moșnenilor Cărbunești, Aricești, Posești, Cătina și Chiojdeni.

Se compune din două cătune: Tîrlești și Gogeasca, cu o populațiune de 1181 locuitori.

Are o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, fondată de locuitori la 1860, deservită de un preot; o școală.

Pe lîngă agricultură, locuitorii se mai ocupă cu dulgheria, dogăria, zidăria și rotăria.

Parte din locuitori sunt moșneni; 119 s’au împroprietărit la 1864 pe moșiile Floreasca, Cărbunești și Homorîceanul, dîndu-li-se 243 hect. Ei posedă: 16 cai, 100 vaci, 266 boi, 50 capre, 400 oi, 250 porci.

Are o suprafață de 1550 hect.

În raionul comunei se găsesc localități cu piatră de moară și pietriș pentru șosele, iar pe Valea-Săracă se găsesc cărbuni de pămînt.

Comerciul se exercită în comună de 3 cîrciumari.

Budgetul com. e de 2300 lei 88 bani.

Prin comună trec două șosele: șoseaua județeană ce vine din spre Văleni și comunică cu plaiul Buzău, și șoseaua peste muntele Predvalea, ce o pune în comunicație cu com. Cărbunești.

E brăzdată de dealurile: Valea-Săracă, Malul-Lung, Croitorari, Borșari și Coasta-Voicului. Piscuri: Valea-Secii, Vîrful Șindrilei, Vîrful-Mare, Vîrful-Mic, Malul Lung, Neacșului, Tofilului, PăunuluI, Poeniței, Dulbanului, Feligei, Zboilor, Binelui și Predvalea cu plaiul Hoților. Pe aceste plaiuri se află pădure și locuri de pășune.

Poieni mai principale are: Păunul, Ursoaia, Valea-Săracă, Poiana Ascunsă, Plopii, Fundătura, Mărcari, La CărbunarI și Fundul-Gîrlei.

E străbătută de gîrlele Zeletinul, Gogeasca și de văile: Seacă, Săracă, Fîntînei și Tîrlești. Gîrla Zeletinul o udă de la N. la S., în toată lungimea ei.

• Tîrlești, sat, facînd parte din com. rur. Tîrlești, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
• Topilea, munțișor, pe malul gîrlei Zeletinul, com. Posești, pl. Teleajenul, jud. Prahova, pe care sunt pășuni pentru vite. Din acest munte curge un izvor abondent de apă ce conține pucioasă.
• Valea-Plopului, sat, cu 531 locuitori, com. rur. Posești (v. a. n.), pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Surse:

1. George Ioan Lahovari, general C. I. Brătianu, Grigore G. Tocilescu , 1898,  Marele dicționar geografic al Romîniei, alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe.
2. Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Marele_Dic%C8%9Bionar_Geografic_al_Rom%C3%A2niei