ANGHEL CONSTANTIN. Comuna Posești - Aspecte fizice și socio-economico-geografice. Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2013
Există de asemenea două biblioteci, una în Poseştii Pământeni (construită intre anii 1937 – 1942) şi alta la Nucşoara de Sus (în clădirea Căminului Cultural). În Poseştii Pământeni se află un cabinet medical, un cabinet stomatologic şi un punct farmaceutic.
Pe teritoriul comunei se găsesc 29 biserici ortodoxe (majoritatea construite după anul 1995), cele mai multe fiind în satele Valea Plopului (14) şi Valea Screzii (8), şi două ale cultului adventist. În ,,România – Enciclopedie turistică, (Mihai Ielenicz și colaboratorii) se precizează Posești – comună în Subcarpații Buzăului (Depres. Drajna – Chiojd și Dealurile Priporului), pe V. Zeletinului (afl. a Bâscăi Chiojdului), centru pomicol ; biserică din lemn Sf. Voievozi (1732 – 1733) ; monumental eroilor din Posești Primul Război Mondial (1939), în satul Valea Plopului există biserica de lemn (1778) Adormirea Maicii Domnului. Cele două biserici din lemn au fost incluse în lista monumentelor istorice, conform Ordinului M.C.C. nr. 2314/08.07.2004.
În lista monumentelor istorice, conform aceluiaşi ordin, mai sunt incluse alte 28 obiective: un sit arheologic (la Silişte, pe stânga drumului care duce la Starchiojd, lângă podeţ), urmele a două aşezări situate în acelaşi loc cu situl, 23 de locuinţe săteşti vechi (în satele Poseştii Pământeni, Poseştii Ungureni, Bodeşti, Târleşti, Nucşoara de Jos, Valea Plopului), 1 cruce de pomenire (Nucşoara de Sus) şi un ansamblu rural (Nucşoara de Jos), toate cu o vechime mare, reprezentând o mărturie a modului de locuire pe teritoriul vechii obşti săteşti.
Pe langă Căminul Cultural din Poseștii-Pământeni s-a inființat ansamblul folcloric ,,Floricica’’ ce reușeste să reinvie tradițiile și vechile obiceiuri de pe aceste meleaguri.
Printr-un efort financiar nu foarte costisitor se pot realiza: spații de cazare și de alimentație publică, dotări pentru agrement și sport (există deja una la Nucșoara de Sus), o rețea de transport mai fluentă, care ar putea dezvolta o activitate de turism cu efect benefic asupra dezvoltarii comunei.
În comună, există case construite în arhitectura tradițională românească, mai ales in Nucșoara de Jos, Târlești și Poseștii- Pământeni, care ar putea fi incluse într-un circuit turistic. Se poate lua în considerare activitatea de agroturism prin antrenarea mai multor locuitori de a asigura spații de cazare corespunzatoare (mai ales în casele vechi) și hrană pentru turiști, pe langă cele câteva pensiuni deja existente și care au un început promițător. La fel de necesară este realizarea unor dotări minime de agrement: terenuri de tenis și golf, o popicărie-bowling, un club etc.
Cele mai atractive pentru un microturism balnear ar fi cele două izvoare minerale bogate în sulf și sodiu cu calități terapeutice, chiar dacă nu au un debit prea mare. Captarea lor ar putea constitui premisele dezvoltarii unei baze de tratament și recuperare medicală și ar deveni un punct de interes – încă o modalitate de a atrage turiștii, apărând în același timp alte locuri de muncă în comună și cu multe avantaje economice.
Din datele actuale cunoscute, comuna va avea și in viitor ca funcție principală agrozootehnia, in principal pomicultura și creșterea animalelor.
Creșterea suprafeței livezilor, înlocuirea pomilor fructiferi bătrâni și mărirea producției medii la hectar prin folosirea unor soiuri mai rezistente și mai valoroase pot duce la sporirea producției de câteva ori. A apărut si o secție de depozitare a fructelor și îmbuteliere a sucurilor naturale. De asemenea, se acordă o atenție și mai mare recoltării fructelor de pădure: cătină, măceșe, coarne, mure dar și prelucrarea lor semiindustrială.
În ultimul timp o atenție deosebită a multor locuitori din comună a fost acordată apiculturii. Fânețele, pășunile, livezile de pomi fructiferi și unii arbori din păduri (salcâm, frasin, arțar tei, paltin) sunt surse inepuizabile de plante melifere cu mult nectar și polen.
Suprafața de pășune și fâneață permite creșterea numărului de cornute mari și mici ce pot asigura cantități de carne și produse lactate care să asigure consumul populației dar mai ales vânzarea lor.