Climă

Clima îşi pune amprenta asupra tuturor componentelor învelişului geografic şi anume vegetaţie, soluri, ape, aspectul reliefului.

Poziţia comunei în zona de contact Carpaţi – Subcarpaţi are o influenţă majoră asupra elementelor climatice. Există diferenţieri între zona înaltă a celor doi pinteni cu zona depresionară Poiana Zeletinului și prelungirea cuvetei depresionare Calvini – Cislău, precum şi între partea estică şi cea vestică a comunei. Orientarea de la nord-est spre sud-vest a celor doi pinteni asigură un climat de adăpost pentru zonele joase şi modificări minore în ceea ce priveşte circuitul curenţilor orizontali.

Circulația vestică are o frecvență de 50 % din totalul circulației generale a atmosferei. Aceasta are o mare persistență și dinamicitate atât in perioada caldă cât și în cea rece a anului și poate persista zile în șir. Este vorba de anticiclonul Azoric ce determină ierni blânde, în cursul cărora predomină precipitații sub forma de ploaie iar vara, circulația vestică dinspre Azore, determină o mare variabilitate în aspectul vremii și un grad accentuat de instabilitate.

Circulația polară dinspre N-NV reprezintă 35% din cazuri și aduce mase de aer de origine oceanică – ciclonul Islandez – de la latitudini polare și anticiclonul termic Siberian care determină scăderea temperaturii în sezonul rece, creșterea nebulozitații și căderea precipitațiilor, mai ales sub forma de ninsoare.

Acest anticiclon al Azorelor se extinde până în Islanda și se unește cu anticiclonul situat deasupra mărilor polare sau de deasupra Groenlandei sau a Peninsulei Scandinave. Este cel care provoacă răcirile de primavară-vară și toamnă, iar iarna, temperaturi foarte coborâte și, uneori, căderi abundente de zăpadă însoțite de vânturi puternice.

Circulația tropicală prin ciclonul mediteranean reprezintă doar 15% din cazuri și asigură transportul excesului de căldură din regiunile tropicale în cele polare. În perioada rece a anului, ea determină apariția iernilor blânde și de cele mai multe ori, contribuie la căderea unor mari cantitați de precipitații. Vara determină o vreme frumoasă și deosebit de călduroasă și secetoasă.

Așadar, principalii curenţi care acţionează deasupra zonei comunei sunt: anticiclonul azoric (tot anul), anticiclonul termic siberian (în sezonul rece), ciclonul islandez (tot anul) şi ciclonul mediteraneean (sezonul rece și în a doua parte a verii). Existenţa dealurilor fereşte aşezările de curenţii de aer devastatori și asigură un microclimat mai blând specific zonelor joase depresionare înconjurate de dealuri.

Analiza hărţilor climatice evidenţiază încadrarea teritoriului comunei în ceea ce priveşte temperaturile medii anuale, între izotermele de 8º C (în nordul comunei) şi 9º C (în sudul comunei).

Temperatura medie a lunii ianuarie se încadrează între izotermele de -4º C şi -6º C. Vara există diferenţieri: în Dealurile Priporului (Pintenul de Văleni) şi Poiana Zeletinului temperatura medie a lunii iulie se situează între valorile de +16º şi +18º C iar în zona înaltă a Dealului Zamura (Pintenul de Homorâciu) temperaturile se încadrează între +14º şi +16º C. Temperatura maximă înregistrată a fost de +37º C iar cea minimă de -27º C, ceea ce înseamnă o amplitudine termică absolută de 64º C

Prima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari de 0º C apare în intervalul 16 februarie – 1 martie iar ultima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari de 0º C se plasează până catre sfârșitul decadei a doua a lunii decembrie.

Peste an numărul zilelor cu temperaturi pozitive este în jur de 270 zile, iar numărul zilelor cu temperaturi de 0º C este de 30-40, cele mai multe fiind inregistrate în luna ianuarie când și umiditatea aerului ajunge la 80%.

Durata medie de strălucire a soarelui este de aproximativ de 2100 ore pe an.

Primul îngheț (de toamnă) apare după data de 1 noiembrie, iar ultimul îngheț (de primăvară) dispare după 1 aprilie. Primele brume de toamnă și ultimele de primăvară se produc cu circa 10-15 zile mai devreme și respectiv mai târziu decât primele și ultimele înghețuri din aer și aproximativ la aceeași dată cu cele de pe sol.

Radiația solară este sursa energetică de bază pentru variata gamă de procese geografice, fizice și biologice. Valorile de care dispunem în privința acestui factor genetic al climei conturează doar orientativ bilanțul radioactiv și caloric al zonei. Radiația solară atinge cca. 65 kcal/cm. Vara, sumele lunare ating 19 kcal/cm iar iarna, sumele lunare scad la 1 kcal/cm. Radiația reflectată este modificată în funcție de suprafața subiacentă, de pante, de condiții atmosferice, de vegetație.

Precipitațiile sunt influențate de poziția României față de principalii centri barici, de caracteristicile reliefului, de vegetație.

Repartiţia precipitaţilor pe teritoriul comunei este diferenţiată între partea estică (la limita cu judeţul Buzău) şi cea vestică. Precipitaţiile medii anuale se situează în est în jurul valorilor de 700 – 800 l/m2 şi cresc spre Dealul Zamura la valoarea medie anuală de 900 l/m2. Însumând cantitățile medii lunare din aprilie și până în octombrie (sezonul cald) se constată ca ele sunt cuprinse între 350-400 mm iar în sezonul rece au valori între 250-350 mm. Precipitaţiile medii ale lunii ianuarie se încadrează între valorile de 40 l/m2 în est şi peste 50 l/m2 în vest. În luna iulie ele au valori cuprinse între 80-100 l/m2 în est şi 100-130 l/m2 în vest. Aceste diferenţieri se datorează influenţelor de ariditate din est și a maselor de aer continental din nord-est. Numărul zilelor cu precipitații este de circa 150 zile cu precipitații mai mari de 1 l/m2 și 50 zile cu precipitații mai mari de 10 l/m2. Cantităţile cele mai mari de precipitaţii se înregistrează la sfârşitul primăverii (mai – iunie) şi la mijlocul toamnei (luna octombrie).

Analiza tipurilor de nori din cursul zilei scoate în evidență legatura dintre procesele diurne. Norii cumuliformi rezultați din convenția termică au frecvența maximă în jurul orei 12, mai devreme vara și mai târziu iarna; norii stratiformi sunt prezenți mai mult dimineața. Anii cei mai ploioși, pentru zona noastră, au fost 1897, 1901, 1933, 1941, 1944, 1963, 1975, 1976, 2005. Anii secetoși au fost 1899, 1904, 1918, 1934, 1946, 1947, 1950, 2000, 2015.

Procesele de föehnizare sunt prezente în zonă, ceea ce duce la topirea timpurie a zăpezilor pe versanții cu expunere sudică şi la o diminuare a precipitaţiilor în lunile februarie şi martie.

Tot ce s-a prezentat in acest articol conduce la existența unui microclimat ușor suportabil de cei cu afecțiuni cardiace, deoarece inversiunile termice nu sunt mari.

Din punct de vedere al relației dintre climă și organismul uman, teritoriul comunei Posești se încadrează în unitatea bioclimatică sedativ-indiferentă (de cruțare) a Subcarpaților, ce prezintă valori ale parametrilor climatici ce variază în limite moderate, fapt ce solicită foarte puțin sistemul nervos central și sistemul nervos vegetativ, precum și glandele cu secreție internă. Astfel, datele de confort termic din cursul verii evidențiază un număr redus de zile cu disconfort prin încălzire sau prin vânt, cele mai numeroase fiind zilele relativ confortabil-răcoroase. Stresul global anual (cutanat și pulmonar) are valorile cele mai mici din țară.